A dispărut bizarul vis
din care tu piereai rapid.
Rar mirosul tău de iris
inundă globu-mi colbăit în vid.
Mărgăritare cristaline năvălesc abisul
luându-şi viaţa de nebune.
Tresare vântu-n întuneric-
Efemer străbate zâmbetu-ţi privirea-mi.
Intrepid s-aşterne neînmărmurit
urnind valuri gânditoare:
Biet e acela ce-nfloreşte-
elegiac şi tăcut în neant păşeşte,
spre chinul promis cu ardoare-
Cufundat va rămâne până când tu.
dulce
RăspundețiȘtergereÎţi mulţumesc pentru comment, dar la ce te referi când spui dulce?
RăspundețiȘtergere